“Mi-as dori”.”Vreau”.”Imi doresc”

Dorim fiecare in parte,lucruri total diferite,dar unul singur in comun.Si cel mai greu de obtinut.Si-acum o sa va intrebati ce anume.Masina?Casa?Un bilet castigator la loterie?O toala de fita care sa te faca vip penru cateva ore?

In afara de lucrurile acestea marunte,insa atat de necesare,paradoxul consta in faptul ca fara vointa si sacrifiu nu o sa ai nimic,in afara unei vieti .. insipide.Fara rost,te trezesti in mijlocul noptii si-l injuri pe taranul de desupra ca asculta manele in mijlocul noptii sau ca ii scartaie arcurile cand incinge-o hora-n doi cu noua lui gagica…Asa ca te intorci in pat si-ti tragi obloanele,ascultand o muzica placuta,gandindu-te la o insula pustie si la zgomotul valurilor care se izbesc de niste stanci triste si goale…Si adormi, gandindu-te la ce faci dimineata la ora 8, ce-o sa-ti mai reproseze cretinul de sef, la traficul nenorocit care te costa mai multa benzina decat iti poti permite.Si adormi,sperand sa te trezesti intr-un loc nou,traind viata celui mai bun prieten,care le are pe toate dar care uneori, ti-l imaginezi in locul sacului de box pe care-l trosnesti vara cu tata ura,in garaj.

“Da.E nebun….”.Poate ca sunt,dar nu am facut nici o nebunie.Sau o fac si nu-mi dau seama?Sa incepem deci cu .. sfarsitul ! Arabii scriu de la dreapta la stanga,asa ca o sa imit treaba asta…

Ma trezesc si imi spun “pula mea,azi fac”…Si-mi pun in ordine agenda,dupa ce ridic de pe jos un munte de toale si aprind prima tigara din zi.Cafetiera e plina,asa ca iau 2 aspirine,ca deh, prea multa bautura duce,inevitabil,la mahmureala…Trece o ora si bag cheia in contact,ma duc la birou si dupa la facultate.De fapt,la cafea,dar da bine sa-i spui sefului cate o minciuna mica din cand in cand.Daca nu lucrezi,ia-mi exemplul,cand incepi.

Bine dispus,dar cam posac,faci atmosfera,conversatie si spui cate o gluma sa rada lumea, ca te stie de baiat bun si amuzant,de viata si deschis.Apoi pleci spre casa si-ti aduci aminte ca, pe undeva prin oras,e gagica la care te gandeai de fiecare data cand o tavaleai pe vreuna in patul ala mare si comod,care de ceva vreme e gol si rece si-n care poti dormi,dar prost si chinuit.

“Parca asta zicea ceva despre vointa…”.Pai unul care reuseste sa construiasca ceva din nimic are vointa,Si curaj,ca prostu’ n-a profitat de nimeni si a plecat ca berbecu’,tot inainte…Ce poate fi mai usor decat sa spui “vreau”? Sa si faci sau sa obtii ce vrei.Se poate…DAR nu toate se leaga.Gandeste-te la tipa/tipul pe care il ai langa tine si pe care o/il iubesti,iar ea/el pe tine la randu-i.Acum intoarce ceasul exact in momentul in care spuneai,cu grija “te iubesc”,simtind asta din toata inim,cu toata fiinta…Greu,asa e?
Caci nu mai este langa tijne.Sau nu mai este cum a fost,ceea ce-i mai dureros.Totul se schimba.

Ce mi-e asa de greu sa spun “fai proasto,pe tine te vreau, doar pentru mine,nu din egoism,ci pentru ca te iubesc de cand te-am vazut”…Bine,scuzati-mi limbajul….E chiar asa de greu?

“Mi-as dori”.”Vreau”.”Imi doresc” sa-i strang mana si sa-i soptesc usor la ureche “te iubesc” fara teama de esec…De ce nu pot?